Liceenii rock&roll…aa,pardon–>J&B si etnobotanice

Ca tinerii consuma alcool, ca fumeaza, ca se drogheaza – astea sunt lucruri pe care m-am obisnuit sa le aud, au ajuns sa mi se para in oarecare masura firesti. Nu e bine, dar cei care consuma o sa se convinga singuri de asta. Astazi am abordat atat controversata tema la ora de dirigentie si doamna profesoara a constatat ca suntem obisnuiti mai mult cu alcoolul decat cu altele, sau mai bine spus, cu alcoolul de asemenea. De ce se ajunge la asta? Cum spunea si o persoana de fata, unii au probleme in familie, parintii nu se mai ocupa cum ar trebui de ei si copiii incearca sa le atraga cumva atentia. Dupa parerea mea, influenta e foarte mare. Nu doar tinerii cu probleme in familie consuma droguri/alcool, fumeaza, etc. A devenit ceva la moda , ai stofa de bad girl/guy. Unii consuma fiindca le place (un motiv destul de rezonabil, cred eu), odata ce incearca isi doresc in continuare.  Se face destula propaganda cum ca nu e bine, ca are efecte negative asupra organismului s.a, dar pentru ce?  Oricum pe ei ii doare direct in **** , ca sa vorbesc pe limba lor si se stie foarte bine ca daca ii spui unui copil “nu face asta!” te trezesti ca face de 10 ori mai rau.  Depinde de fiecare dintre ei ce-si aleg sa faca in viata, ce cred ca e mai bine pentru ei. Sa ii judecam?…nu cred ca e corect. Sunt motive si motive pentru care se ajunge la asta, motive care asa la rece e usor sa le combati dar care pentru ei chiar conteaza.  Invatati sa fiti narcisisti, in ziua de azi e mai bine sa te iubesti pe tine insati mai mult decat ii iubesti pe ceilalti. Poate suna egoist, dar va tine mai departe de viciile care va dau incredere in voi.

And who would’ve thought that you could be the one…

Fara titlu

A venit timpul sa fac cateva multumiri, nu de alta dar mai incolo nu o sa am timp si e chiar necesar. O iau cu inceputul:

• Multumesc mama ca m-ai incurajat sa intru la cea mai buna clasa din oras.
• Multumesc tata ca  spalai tu vasele cand eu aveam de invatat.
• Multumesc Radu ca mi-ai dat/imi dai incredere in mine. *mai am multe lucruri pentru care trebuie sa iti multumesc , o sa ti le spun in particular*
• Multumesc George ca mi-ai fost “zburator” si m-ai ajutat sa ma maturizez.
• Multumesc Anuta ca ai tinut locul “partii mele stangi” asta vara.
• Multumesc Dana pentru 25 Septembrie. Ai fost prietena de care aveam nevoie in momentele acelea.
• Multumesc Stefan pentru sfaturile tale… ma rog, sfaturi. Cu tine pot vorbi orice.
• Multumesc Raluca pentru prietenia ta neconditionata chiar daca ne vedem mai rar.
• Multumesc Alexandra pentru datile in care m-ai ascultat cand am avut nevoie.
• Multumesc Silviu ( Nenea) pentru fotografiile superbe si pentru ca imi suporti copilariile si intrebarile idioate.
• Multumesc Alin, Vali, Alex si tuturor celor care nu m-au uitat.
• Multumesc “Bobita” ca inca mai fabricati pufarine.
• Multumesc doamnei profesoare Taicutu ca imi da incredere sa continui cu poezia.
• Multumesc stimatilor mei vecini ca nu imi bat in teava cand dau concert acasa vinerea.
• Multumesc bunicii mele pentru sarmalele alea bune in foaie de varza.
• Multumesc  canalului VH1 pentru muzica buna.
• Multumesc Romtelecom pentru internet si sutele de minute.
• Multumesc Johnson Baby -singurul sampon care ma multumeste pe deplin.
• Multumesc Silva neagra si Timisoreana ca m-ati sustinut la nevoie.
• Multumesc CFR pentru permisul de calatorii gratuite.
• Multumesc Crucea Rosie pentru experienta “Sanitarii Priceputi”.
• Multumesc Washburn guitar pentru frumusetea neagra.

…

Daca am uitat ceva/ pe cineva, imi cer scuze.

O frunza, doua frunze…n frunze.

Ati simtit vreodata ca ceva va face atata placere incat ati vrea sa respirati “ceva”-ul respectiv?  Stiu ca da… poate o muzica buna, poate sunetul unei viori, poate fosnetul lemnelor la un foc de tabara intr-o noapte frumoasa de inceput de toamna cu luna plina, poate mirosul pielii iubitei/iubitului,poate o plimbare in parc – si fac o paranteza, un parc curat daca se poate, nu ca in Rm-Sarat- vantul sa bata usor, frunze peste tot, multe multe frunze.  Da, sunt naiva. Da, sunt visatoare si mult prea romantica pentru vremurile astea, insa stiu ca fiecare dintre noi are momente de felul acesta fie ca vrea sa recunoasca sau nu. Tuturor ne place “frumosul”, desi la fiecare se manifesta subiectiv.  Lumea poate parea mare dar se rezuma  la orizonturile noastre, mai mult sau mai putin largite .  E stramt aici, dar ai unde sa inebunesti.

2

What goes around  really comes back around.

Conditional optativ, perfect, a I-a singular.

Tu, un rau involburat, marginit de doua maluri. Malul stang-lumea. Malul drept-eu. As fi vrut sa fiu malul tau drept, sa te fi  oprit la mine cand vei fi fost obosit,  satul de lume.  Ai fi gasit liniste, intelegere, afectiune.  Azi te feresti sa nu gresesti dar greseala e ca nascocesti motive sa-ti schimbi cursul. Cu toate astea, mereu voi fi malul tau drept.

Vrem noi asa, sa parem oameni mari.

“Copilul rade:
Intelepciunea si iubirea mea e jocul!
Tanarul canta:
Jocul si intelepciunea mea e iubirea!
Batranul tace:
Iubirea si jocul meu e intelepciunea!”

(Lucian Blaga)

Si facem lucruri pe care le fac oamenii mari… vrem sa controlam situatia, sa avem dreptate, fiindca na, suntem mari. Sinceritate? … te rog. E cruda uneori. Macar e bine ca exista,oamenii mari nu o au nici pe asta. Suntem slabi. Cu totii suntem slabi, insa cand avem un motiv anume sa fim puternici incercam sa ducem povara pana la capat. Gresim. Cu totii gresim, intentionat sau involuntar. Putini dintre noi au curajul de a-si asuma greseala. Judecam oameni. Am incercat sa nu judec pe cineva vreodata,inca incerc sa fac asta. Reactionam cum simtim iar asta e cel mai bun motiv pentru care nu e bine sa  judecam oameni.